Totalul afișărilor de pagină

duminică, 27 martie 2011

Scrisoare către tine



Ea
Nici nu ştiu cât de norocoşi sunt acei oameni care te pot vedea, te pot auzi, simţi aproape, atinge. Aş dori să fiu un firicel de iarbă şi să mă încâlcesc în părul vântului iar el sa mă ducă până la tine. Să mă culegi din părul lui şi să mă pui într-o carte, unde paginile îngălbenite să mă cuprindă. Iar seara când mergi la culcare şi iai cartea cu tine să mă găseşti şi pe mine acolo în carte. Eu însă să te privesc şi tot să nu mă  mai satur, din contra tot mai mult să doresc să te privesc. Să simt aroma corpului tău şi în unele momente să mă plimbi încet pe buzele tale. Un firicel de iarba aş dori să fiu fiindcă aşa am mai multe şanse să te am aproape. Şi să fie fericiţi acei ce îţi pot vedea zâmbetul, chipul şi ochii tăi care îmi sunt dragi.


El
Firicel de iarbă de ai fi eu te-aş păstra cu multă dragoste într-o batistă în buzunar lângă inima mea să simţi cum îmi bate inima când mă gândesc la tine. Să te am aproape tot timpul, la tot pasul. Ai apărut în viaţa mea când aveam mai multă nevoie. Când am jurat că nu am să mai iubesc niciodata. O rază de lumină a intrat în viaţa mea şi mi-a dat putere să sper să pot spune din nou te iubesc. De şi cuvintele nu pot descrie cât de mult, te iubesc, eu totuşi continui să ti-o spun. Nu pot crea mari povestiri însă ceea ce îţi scriu este din inimă.

Ea
Bătaile inimii tale, mar face să înţeleg că viaţa mea totuşi are un rost şi se merită trăită. O clipă să fii trăit însă să ştiu că eşti fericit, aş da totul pentru aceasta chiar şi propria viaţă. Nu se ştie cine a avut o nevoie mai mare tu sau eu, însă este clar că ambii am suferit prea mult şi merităm acuma din plin tot ce trăim ce simţim ce avem unul pentru altul. Iubirea e un dar ce nu aşteaptă să fie aprobată, ea doar vine îţi cucereşte inima, îţi fură liniştea, te face să visezi. Poţi face promisiuni şi să încerci, însă când vine dragostea tot ce ai construit se surpă de la o singură atingere. Fii liber lasă ca această otravă plăcută şi îmbătătoare, să se amestece cu sângele tau. E o otravă ce nu are antidot şi fără de care nu mai poţi trăi. Să ştii ca voi rămâne pentru veşnicie firicelul tău de iarbă care stă lângă inima ta şi simte dragostea ta.  

7 comentarii:

  1. Nu am nevoie decat de o palma migratoare de pamant pentru umbra, decat de o raza continua de lumina pentru ochi, decat de o piatra neclintita de speranta pentru pas, decat de o ploaie torentiala de idei pentru sete, decat de un mugur plapand de iubire pentru vis, decat de un caus de cuvinte alese pentru dor…
    Nu am nevoie decat de…

    RăspundețiȘtergere
  2. dar imi place postarea! E minunata! Ai scris foarte bine! BRAVO!

    RăspundețiȘtergere
  3. frumos bravo, dionisie, cred ca stii cum e sa creezi ceva frumos

    RăspundețiȘtergere
  4. eu ori cat de myult as incerca sa scriu asa de frum ca si tine nu imi reuseste este peste puterile mele. u nu ai limite poti descrie viata in cuvinte minunate pe cand eu nici sa ma exprim logic nu pot

    RăspundețiȘtergere
  5. Acest comentariu a fost eliminat de autor.

    RăspundețiȘtergere
  6. nu ma face sa recunosc ceea ce nu trebuie

    RăspundețiȘtergere