De multe ori mă întreb ce îi trebuie unui om pentru fericire, adică ce-mi trebuie mie? Şi realizez că atunci când doreşti să fii fericit trebuie să scapi de nefericire şi după va rămâne doar fericirea în sufletul tău. Aşa am făcut şi eu am scăpat de dragoste şi astfel am mai scăpat şi de nefericifrea mea. De multe ori suprainvestim prea multe sentimente şi vise în oamenii care nu merită. Astăzi am pus piciorul în prag şi am zis: " Ajunge să sufăr." După am simţit cum zbor, e plăcut să simţi fericirea cu fiecare celulă a corpului tău, îţi dă o senzaţie de amorţire plăcută ce te face tot timpul să zâmbeşti şi să doreşti să cânţi. De aş putea aş zbura şi aş împarte şi la alţii din fericirea mea ce nu are limite. E ceva plăcut şi divin, ceva ce îmi lipsea mult din paleta trăirilor, simt că aceasta e o culoare caldă şi plăcută pentru simţuri. Doresc să văd cum zâmbesc toţi în jurul meu şi să încerc sa le inseninez chipul cu zâmbetul meu. Trebuie doar să înlăturăm ceea ce umbreşte soarele fericirii noastre şi să lăsăm acea căldură plăcută să ne topească sufletul pănă se transformă în fluturaşi multicilori, iar fiecare ar atinge altă persoană şi astfel o va vindeca de tristeţe, dezamăgire şi suferinţă.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu